Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Jurnalul Naţional
Anul şi data apariţiei: 27,07,2010
Tematica: dubla cetăţenie - minoritatea maghiară din România
Categoria articolului: ştiri
Autorul articolului: Gabi Golea
Titlul articolului: Autonomie pe baze etnice – scopul declarat al politicii maghiare
Numărul fotografiilor: 2
Acces online: https://www.jurnalul.ro/special/special/autonomie-pe-baze-etnice-scopul-declarat-al-politicii-maghiare-550459.html


Un rezumat al lucrărilor Consiliului de la Balvanyos, redactat de organizatori, redă spiritul acestora. Preşedintele Consiliului Autonomiei din Bazinul Carpatic, Tökes Laszlo, a declarat la începutul şedinţei deschise a acestui forum, de la Universitatea de Vară Balvanyos de la Băile Tuşnad, că e nevoie de obţinerea unităţii naţiunii maghiare în Bazinul Carpatic. "Trebuie să ne corelăm paşii, politicile şi, în cadrul sistemului cooperării naţiunii, să facem un sistem lărgit al Unităţii în Bazinul Carpatic şi astfel să primească un plus de conţinut munca dusă de Consiliul Autonomiei din Bazinul Carpatic, iar lupta privind obţinerea autodeterminării naţiunii maghiare să meargă mai departe.

Vicepremierul ungar, Semjen Zsolt, a făcut un rezumat al politicii privind naţiunea maghiară, pe care a adoptat-o Guvernul condus de Viktor Orban.
"Scopul Guvernului Ungariei este păstrarea naţiunii maghiare, iar viaţa maghiarilor să se îmbunătăţească. Dăinuirii naţiunii maghiare trebuie să îi slujească politica privind naţiunea. Pentru acest lucru avem instrumente diverse, pe care le vom folosi - mă refer aici şi la sprijinirea financiară a Fundaţiei Szulofold, Conferinţa Permanentă Maghiară şi Forumul Reprezentanţilor Maghiari din Bazinul Carpatic. Ne vom strădui ca naţiunea maghiară - care acum este unitară şi din punct de vedere legal, prin posibilitatea obţinerii cetăţeniei - să dăinuie, să se dezvolte şi să se îmbogăţească cultural, economic şi spiritual", a afirmat vicepremierul rezumând la finalul discursului său ce înseamnă pentru guvernarea de la Budapesta politica privind naţiunea.

Potrivit politicianului FIDESZ, naţiunea maghiară are trei componente principale absolut necesare, şi anume maghiarii din Ungaria, maghiarii din Bazinul Carpatic şi emigranţii din Vest. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care FIDESZ nu a aşteptat nici măcar formarea guvernului, ci a introdus în Parlament legea privind acordarea cetăţeniei ungare maghiarilor din afara graniţei, reparând astfel o "discriminare" etnică a maghiarilor din diferite ţări. Vicepremierul a ţinut să laude înţelepciunea preşedintelui Traian Băsescu, pentru faptul că România nu a atacat această lege, practic, singura ţară care a contestat această modificare legislativă fiind Slovacia.

"E normal ca, aşa cum ţările din jurul nostru, România, Serbia, Slovacia, Croaţia, au oferit cetăţenie membrilor naţiunii, să facem şi noi asta. Această lege repară foarte multe grave discriminări etnice", a spus Semjen. Legat de Slovacia, vicepremierul a ţinut să sublinieze că orice formă ar fi avut legea acordării cetăţeniei, cuplul Fico-Slota ar fi avut ceva de protestat.

Oficialul Guvernului Ungariei a ţinut însă să sublinieze că ţara sa nu va mai supune interesele propriei naţiuni politicii interne a alteia. "Legat de Slovacia, trebuie să spun că noi am avut mâna întinsă tot timpul şi este şi acum, dar nu ne vom mai supune interesele naţiunii noastre bazate pe drepturile omului, de dragul politicii interne a altei ţări", a mai spus Semjen.

Referitor la autonomie, vicepremierul a ţinut să sublinieze că maghiarii nu introduc ceva care nu s-a mai văzut nici când vorbesc despre autonomie culturală, şi nici atunci când vorbesc despre autonomie teritorială. "Aşa cum prin legea cetăţeniei nu cerem ceva ce în alte ţări nu există, la fel în privinţa problemei autonomiei nu cerem ceva ce în alte ţări din UE nu s-ar fi materializat. Vorbim despre forme de autonomie existente şi eficiente din UE, în limitele constituţionale. Pentru maghiarii din diaspora, asta înseamnă autonomie culturală şi formele ei diferite, iar pentru maghiarii mai mulţi, autonomie teritorială. Dacă la alte naţiuni se poate, şi la noi trebuie să se poată, subliniez, în limitele constituţionale şi cu respectarea normelor europene", a afirmat vicepremierul.

O altă temă abordată de acesta este importanţa partidelor maghiare etnice din Bazinul Carpatic, care au un rol extrem de important în asigurarea reprezentării politice, respectiv în contracararea asimilării. Totodată, Semjen a subliniat şi faptul că intelectualitatea maghiară nu terbuie să se integreze în partidele româneşti.

În ceea ce priveşte dăinuirea naţiunii maghiare, Semjen Zsolt a afirmat că este nevoie de înfiinţarea unei instituţii care să funcţioneze în cadrul statului maghiar, care să ţină în registru maghiarimea din toată lumea, să ţină legătura cu ea şi să construiască un registru cu toţi oamenii care se simt legaţi de naţiunea maghiară. În încheierea discursului, Semjen Zsolt a subliniat că la sfârşitul verii va fi convocată o şedinţă a Conferinţei Permanente Maghiare, urmând să fie convocată şi o şedinţă a Forumului Reprezentanţilor Maghiari din Bazinul Carpatic.

La forumul privind "Schimbare de regim în politica privind naţiunea. Locul autonomiilor comunitare în sistemul colaborării naţionale - şedinţă deschisă a Consiliului Autonomiei din Bazinul Carpatic, bineînţeles, cu cărţile pe faţă" au participat Tökés László, europarlamentar, preşedintele Consiliului Autonomiei din Bazinul Carpatic, Semjén Zsolt, vicepremier ungar, Ágoston András (preşedintele Partidului Democrat Maghiar din Voivodina), Brenzovics László (vicepreşedinte, Consiliul Judeţean Ucraina), Kovács Miklós (preşedintele Federaţiei Culturale Maghiare din Ucraina), Pásztor István (preşedintele Asociaţiei Maghiare din Voivodina), Izsák Balázs (preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc), Berényi József (preşedintele Partidului Coaliţiei Maghiare), Hámos László (preşedintele Fundaţiei Maghiare pentru Drepturile Omului), Farkas Csaba, preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Aleşilor Locali din ţinutul Secuiesc şi vicepreşedinte al Consiliului Naţional Secuiesc din Scaunul Odorhei.

 

Stolojan: "Nu e joacă, azi dai, mâine îl retragi"
Prim-vicepreşedintele PDL Theodor Stolojan a declarat ieri că Laszlo Tökes este în prezent vicepreşedinte al Parlamentului European, iar în acest for nu este o joacă, în sensul că "azi îl dai, mâine îl retragi". Stolojan a fost întrebat de ziarişti dacă există posibilitarea retragerii sprijinului politic vicepreşedintelui PE, Laszlo Tökes, pentru declaraţiile făcute de acesta referitoare la autonomia ţinutului Secuiesc. "Ce înţelegeţi prin sprijin politic? Acum el este ales, şi acolo (în Parlamentul European - n.r.) nu este o joacă ca în alte părţi, azi îl dai, mâine îl retragi, poimâine iar îi dai. El este ales vicepreşedinte al Parlamentului European şi asta este în prezent", a răspuns Theodor Stolojan. El a adăugat că Tökes "a retractat" declaraţiile legate de ţinutul Secuiesc. "În primul rând, domnul Tökes a retractat, a spus că nu doreşte independenţa, doreşte autonomia. Ce înţelegem prin autonomie rămâne de discutat", a adăugat Stolojan, europarlamentar PDL.

 

PC solicită înlocuirea lui Tökes de la PE
Preşedintele Partidului Conservator, Daniel Constantin, şi europarlamentarul Sabin Cutaş i-au adresat ieri o scrisoare deschisă preşedintelui Parlamentului European (PE) , Jerzy Buzek, în care cer suspendarea lui Laszlo Tökes din funcţia de vicepreşedinte al PE
"Stimate Domnule Preşedinte, Vă aducem la cunoştinţă declaraţiile extrem de grave pronunţate de vicepreşedintele Parlamentului European la data de 23 iulie 2010 la Băile Tuşnad, care aduc atingere suveranităţii şi integrităţii teritoriale a României, stat-membru al Uniunii Europene, şi care reprezintă o formă de instigare la mişcări de stradă în scopul enclavizării etnice şi dezmembrării statului român.

Orice declaraţie de acest fel din partea unui vicepreşedinte al Parlamentului European aduce atingere directă prestigiului acestui for care este identificat, inevitabil, cu poziţiile exprimate de domnul Laszlo Tökes din cauza funcţiei pe care acesta o ocupă şi de care se prevalează atunci când lansează în public propuneri de segregare etnică. Până când Parlamentul European nu se va dezice de declaraţiile extremiste ale domnului Laszlo Tökes, retrăgându-i funcţia pe care o ocupă şi delimitându-se public de iniţiativele sale enclavizante, instituţia pe care o conduceţi poate fi asociată cu tensiunile etnice şi cu evoluţiile ulterioare negative pe care demersuri precum cel al domnului Laszlo Tökes le poate produce", arată semnatarii scrisorii deschise adresate preşedintelui PE.

"Dacă Parlamentul European îl certifică pe domnul Laszlo Tökes, prin lipsa unei delimitări clare de declaraţiile acestuia, în demersul de a cere enclave etnice în inima Europei, atunci se ridică semne de întrebare privind politica Uniunii faţă de statele-membre pe subiectul integrităţii teritoriale", atrage atenţia preşedintele Partidului Conservator. "Atunci când a intrat în Uniunea Europeană, România a crezut că participă la un mare proiect european de unire şi cooperare, nu de secesiune şi tribalizare etnică de tip medieval. Nicăieri în tratatul de aderare nu este scris că, prin aderarea la Uniune, România este obligată să suporte secesiuni interne pe motive etnice sau oficiali ai Parlamentului European care să vină să ne dea lecţii de organizare statală.

Până şi alegerea domnului Laszlo Tökes ca vicepreşedinte al Parlamentului European este o palmă dată democraţiei şi dialogului la nivel european. Păstrarea lui în această funcţie reprezintă însă, după genul de acţiuni pe care domnul Laszlo Tökes le întreprinde, o provocare adresată naţiunilor suverane şi bunelor relaţii dintre minorităţile etnice. România este un model de respectare a drepturilor minorităţilor care au, la această oră, mai multe drepturi decât majoritatea. Intervenţii de genul celor practicate de domnul Laszlo Tökes, care incită public la violenţe etnice, nu vin în sprijinul toleranţei şi respectului între etnii, aşa cum sunt ele practicate la această oră în România. (...)
Asistăm acum la o chemare la luptă, pentru obţinerea de enclave etnice, venită din partea vicepreşedintelui Parlamentului European.

Pentru păstrarea spiritului european şi a pricipiilor pe care s-a construit şi consolidat Uniunea Europeană, vă solicităm schimbarea vicepreşedintelui Parlamentului European ca semnal dat întregii comunităţi europene că nu toleraţi intoleranţa şi că dreptul la libera exprimare, precum şi imunitatea declaraţiilor politice nu trebuie folosite pentru a instiga la violenţă şi conflicte etnice. În caz contrar, permiteţi-ne, domnule preşedinte, să avertizăm public asupra riscului de a asista la un proces de enclavizare etnică ce va aduce grave prejudicii Europei, antrenând consecinţe pe care le vom regreta doar atunci când ele nu vor mai putea fi oprite", se mai spune în scrisoarea semnată de liderii conservatori.

 

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.